DACIA SI DACO-GETII

Daco-getii fac parte din ramura nordica a traciilor nordici. Aceasta ramura a fost numita getii de catre grecii si daci de catre latini însa „sunt unul si acelasi popor si vorbesc aceeasi limba”(Strabo).

Limba daciilor era un dialect al tracice si face parte din limbiile indoeuropene. Cuvinte din limba dacica au ramas si in vocabularul limbii române( prunc, copil, mos, varza, viezure; nume de râuri- Alutus, Samus, Pyretus, Maris).

Triburi geto-dacice:

• appuli( zona Alba-Iulia)

• carpii( Moldova centrala)

• costobocii( Moldova de Nord si Maramureşul)

• crobyzii( Dobrogea)

Teritoriul geto-daciilor a corespuns în linii mari cu teritoriul de astazi al tarii noastre(râurile Tisa, Nistru, Muntii Balcani si de Marea Neagra-acest teritoriu poarta denumirea de spatiul carpato-danubian-pontic).

 

Civilizatia geto-dacica.

 

Aşezarile dacice au denumiri:

• cu terminatia în dava: Argedava, Buridava, Sucidava, Piroboridava

• fara terminatie în dava: Sarmisegetuza, Apulum, Napoca.

• aşezarile erau fortificate cu valuri de pamânt, palisade si santuri.

• Asezari cu un sistem de fortificatii prevazute cu : ziduri groase de trei metri, santuri, valuri cu palisade si cetati ce înconjoara capitala sacra- Sarmizegutusa, precum si cele de Costesti, Blidaru, Banita, Piatra Rosie.

În cimitirele de la Zimnicea si Murghiol s-a constat incinerarea mortiilor, cenusa fiind depusa într-o urna.

 

Religia.

• Zalmoxis.

• Credinta în nemurire.

• Cunostiinte în botanica, medicina, astronomie.

Arta

• Tezarul de argint de la Lupu

• Tezarul de vase de argint de la Sâncreieni,

 

Organizare societati dacice.

Geto - daci era organizata în obsti satesti, agricultura fiind ramura de baza a economiei.

Societatea dacica era stratificata în:

• Preotii

• Tarabostes - nobilimea

• Comatii - oameni liberi

• Sclavi(minoritate) folositi la muncile casnice.

Statul dac era o monarhie cu caracter militar in care un rol important l-a avut clasa sacerdotal (preotimea).

 

 

În afara de geto dacii mai patrund si alte populatii:

• Iliri( în Oltenia)

• Scitii( Transilvania)

• Tracii sudici(Dobrogea)

• Celtii(Transilvania)

• Bastarni(Moldova).

Aceste neamuri au fost asimilati de catre geto-dacii.

 

Întemeirea coloniilor grecesti.

În secol al VII-lea î. Hr. are loc marea colonizare greaca. Acestia întemeiaza pe litoralul getic al Marii Negre(Pontus Euxinius) coloniile:

• Histria

• Tomis(ConstanĹŁa)

• Callatis( Mangalia)

Coloniile s-au organizat  după modelul oraşelor din Grecia(polisuri) de la regimuri oligarhice la cele democratice.

Între grecii si populatia getica au existat legaturi economice si politice. Getii vor prelua si imita mondele grecesti si macedonene.

 

 

Relatiile politico-militare dintre greci si geti.

• În anul 339 î. Hr. coloniile grecesti se aliaza cu getii împotriva lui Ateas, conducatorul scitiilor.

• 335 î. Hr. coloniile de pe litorarul Marii Negre cer protectie getiilor si scitiilor împotriva Macedoniei.

• 72-71 î. Hr. Histria, Tomis si Callatis intra sub ocupatia romana.

 

 

Istoria geto-dacilor.

 

I. Prima ştire despre geto-dacii apartine „parintelui istorie” Herodot care relateaza despre expeditia lui Darius din 514 î. Hr.

„ Înainte de a sosi la Istru (Dunare), primul popor pe care îl supuse Darius au fost getii care se cred nemuritori. Caci tracii care stăpânesc partile Salmidesului si care locuiesc mai sus de cetatile Apollonia si Mesembria,  se numesc Scirmiazi si Nipsei, se predasera lui Darius fara nicio lupta ; iar getii, hotarându-se la o rezistenta îndaratnică fura supusi îndata, cu toate ca sunt cei mai viteji si cei mai cinstiti dintre Traci”

II. În 339 î. Hr, conflictul dintre alianaa geto-greaca împotriva regelui scit Ateas.

III. Expeditia lui Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare la nord de Dunare în anul 335 î. Hr.

IV. Conflictul dintre regele macedonean Lismachos şi Dromichaites, conducatorul unei uniuni de triburi get-dacice din Câmpia Munteana( sfârsitul secolului al IV-lea î. Hr.

V. Alte capetenii geto-dacice: Zalmogedikos, Rhemaxos (Dobrogea), Oroles, Rubobostes(Transilvania)

VI. Burebista(82-44 î. Hr.). Este conducatorul unei uniuni de triburi cu centrul în Muntii Orastie si capitala la Sarmizegetusa.

A fost sprijinit de catre marele preot Deceneu sii aristrocratie. Aceasta uniune este favorizata de catre pericolul extern cel celtic cât si cel roman.

\"Ajuns în fruntea neamului sau care era istovit de razboaie dese, getul Burebista s-a înalĹŁat atât de mult prin exercitii, abĹŁinere de la vin si ascultare fata de porunci, încât în câtiva ani a faurit un stat puternic si a supus geĹŁilor cea mai mare parte din populatiile vecine, ajungând sa fie temut chiar si de romani\", astfel sintetizeaza Strabon din Amaseia, geograf si istoric grec.

 

Politica externa.

• 60-59 î. Hr. respinge invazia celtilor din nord-vest;

• 55 î.Hr. cucereste litoralul pontic de la la Olbia(gurile Bugului) pâna la Appolonia(Bulgaria) si stapâneşte orasele grecesti de la Pontul Euxin;

Teritoriul regatului lui Burebista se întindea:

• În nord-vest pâna în Slovacia.

• În vest pâna la Dunarea mijlocie

• În est pâna la gurile Bugului si Marea Neagra;

• În sud pâna la Muntii Balcani(Haemus);

• În nord pâna la Carpatii Padurosii.

Burebista ajunge astfel \"stapânul tinuturilor de dincolo si de dincoace de Dunare\", devenind \"cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia\", cum îl numeste o inscriptie de la Dionysopolis( Bulgaria).

În anul 48 î. Hr. intervine în razboiul civil dintre Pompei si Caesar. Burebista îi promite ajutor lui Pompei însa nu a ajuns deoarece acesta a fost învins de catre C. I. Caesar.

După asasinarea lui Caesar în anul 44 î. Hr., Burebista dispare în conditii similare în acelasi an.

Regatul lui Burebista nu dispare dar se mentine în Transilvania.

Se succed la tron:

• Deceneu

• Comosiscus

• Coryllus- Scoriilo

• Duras

• Diurpaneus sau Decebal.

VII. Decebal (87-106).

Ultimul rege dac completeaza sistemul de fortificatii din Muntii Orastie, întareste cetatea de la Piatra Rosie si o construieste pe cea de la Blidaru.

Reorganizeaza si înzestreaza armata cu masini de razboi.

Conflictele cu romani.

1. Razboaiele lui Domitian(81-96) împotriva dacilor.

• Sub domnia lui Duras, dacii trec Dunarea si patrund în Moesia încercând sa înlăture amenintarea romana.

• În iarna anului 85/86 împaratul DomiĹŁian restabileste ordinea în Moesia.

• Anul 87 generalul roman Cornelius Fuscus patrunde în Dacia; este înfrânt si moare în lupta.

• În anul 88 generalul Tetius Iulianus înfrânge la Tapae(Portiile de Fier ale Transilvanie) pe dacii.

• În 89 se încheie o pace dintre DomiĹŁian si Decebal, favorabila lui Decebal care este socotit client al Imperiului Roman si primeste bani, meşteri si instructori militari.

1. Razboaiele lui Marcus Ulpius Traian(98-117) împotriva dacilor.

Primul razboi(101-102).

• Traian patrunde în Dacia, înainteaza prin Banat si îi înfrânge pe daci la Tapae.

• Decebal aliat cu roxolani si bastarnii ataca garnizoanele romane din Dobrogea în iarna anului 101-102.

• În primavara anului 102 romanii reiau înaintarea spre Sarmigezetuza, patrund în zona Muntiilor Orastie si cuceresc cetatea de la Costesti.

• În 102 se încheie o pace dintre Traian si Decebal, umilitoare pentru dacii.

Al doilea razboi(105-106)

• Romanii patrund în Dacia prin trei puncte, unul fiind podul de la Drobeta. Zona centrala este atacata din mai multe direcĹŁii iar cetatea de la Costesti este din nou recucerita de catre romanii.

• Sarmizegtusa este asediata îndelung si cucerită. Decebal se retrage în munĹŁtii si se sinucide pentru a nu fi prins de catre romanii.

• Dacia este transformata în provincie romana de rang imperial.